Solicitarea CNASR privind modificarea Legii salarizarii unice adresata Guvernului Romaniei si altor organe abilitate

Catre Guvernul Romaniei
Cabinetul Primului Ministru

In atentia Domnului Prim-Ministru Emil Boc

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Prin prezenta va solicitam amendarea proiectului de Lege privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, PL-x nr. 394/2009, a carui initiator este Guvernul Romaniei.

Astfel, cu toate ca am atras atentia in nenumarate randuri cu privire la necesitatea consultarii breslelor profesionale, opinia Colegiului National al Asistentilor Sociali nu a fost consultata, iar in final nivelul de salarizare al asistentilor sociali din sistemul public a devenit unul periferic, fapt ce reflecta pe de o parte interesul scazut fata de aceasta breasla profesionala, dar si interesul scazut fata de sistemul national de asistenta sociala si fata de persoanele aflate in dificultate, mai ales in aceasta perioada de criza.

Colegiul National al Asistentilor Sociali este constituita din totalitatea asistentilor sociali din Romania, fiind autoritatea competenta pentru profesia de asistent social in Romania, avand atributii directe in apararea drepturilor si intereselor membrilor sai.

Fara a mai aduce in discutie istoria esecului din discutiile legate de Legea privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Colegiul National al Asistentilor Sociali are in vedere faptul ca potrivit dispozitiilor art. 6 lit. c) din proiectul de lege amintit mai sus, realizarea ierarhiei salariilor de bază, soldelor şi indemnizaţiilor lunare de încadrare atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu, se efectueaza în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate, având la bază următoarele criterii:

a) nivelul studiilor şi competenţelor (potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (2) raportate la dispozitiile art. 6 din Legea nr. 466/2004 privind statutul asistentului social, titlul de asistent social poate fi deţinut de persoana care a obţinut diploma de licenţă în cadrul unei instituţii de învăţământ superior cu specializare în domeniu, forma de lungă durată, 4 ani, sau de scurta durata, 3 ani, acreditată conform legii, fapt care demonstreaza ca stabilirea coeficientilor de ierarhizare nu a retinut realitatea legislativa in ceea ce priveste nivelul de studii minime necesare pentru practicarea profesiei de asistent social, respectiv numai studii superioare);

b) importanţa socială a muncii (potrivit dispozitiilor art. 3 alin. (5) din Legea nr. 466/2004 privind statutul asistentului social, colaborate cu dispozitiile art. 20 si 21 din Legea nr. 47/2006 privind sistemul national de asistenta sociala, instituţiile şi organismele publice sau private, abilitate prin lege să desfăşoare activităţi de asistenţă socială au obligaţia de a asigura realizarea activităţilor prevăzute la alin.(3) de către asistenţi sociali sau sub îndrumarea directă a acestora, astfel incat intregul sistem de asistenta sociala este coordonat numai de catre asistenti sociali);

c) complexitatea şi diversitatea activităţilor (potrivit dispozitiilor art. 3 alin. (3) din Legea nr. 466/2004 privind statutul asistentului social, asistentul social desfăşoară în principal următoarele tipuri generale de activităţi: a) identifică segmentul de populaţie ce face obiectul activităţilor de asistenţă socială; b) identifică şi evaluează problemele socio-umane dintr-o anume regiune, comunitate sau localitate; c) dezvoltă planuri de acţiune, programe, măsuri, activităţi profesionalizate şi servicii specializate specifice domeniului; d) sensibilizează opinia publică şi o informează cu privire la problematica socială;e) stabileşte modalităţile concrete de acces la prestaţii şi servicii specializate de asistenţă socială pe baza evaluării nevoilor; f) dezvoltă programe de cercetare ştiinţifică şi formare profesională, avand atributii directe in sistemul national de protectia drepturilor copilului, sistemul maternal, sistemul penitenciar, etc., fiind astfel profesie de baza a sistemului national si european de aparare a drepturilor omului, dar mai ales in ceea ce priveste sistemul european de protectie a drepturilor copilului);

d) responsabilitatea şi impactul deciziilor (potrivit dispozitiilor Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului; Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei; Legii nr. 679/2003 privind condiţiile de obţinere a atestatului, procedurile de atestare şi statutul asistentului maternal profesionist; Ordinului nr. 35/2003 – privind apobarea Standardelor minime obligatorii pentru asigurarea protecţiei copilului la asistentul maternal profesionist şi a ghidului metodologic de implementare a acestor standarde; Hotărârii Guvernului nr. 1437/2004 privind organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului; Ordinului ANPDC nr. 288/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei copilului; Ordinului al ANPDC nr. 137/2003 privind aprobarea programei analitice a cursurilor de formare profesională pentru asistenţii maternali profesionişti; Legii nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii şi tinerii ocrotiţi de serviciile publice specializate pentru protecţia copilului, mamele protejate în centrele maternale, precum şi copiii încredinţaţi sau daţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti si Codul Familiei, numai in domeniul sistemului de protectie a drepturilor copilului, asistentul social are drept de decizie si actioneaza direct in vederea aprobarii masurilor de protectia copilului, de cele mai multe ori asistentul social aparand in fata instantei de judecata interesul superior al copilului, dar in egala masura actioneaza in sistemul de protectie a persoanelor cu dizabilitati, a persoanelor varstnice, a persoanelor private de libertate, in sistemul de sanatate publica, in administratia publica locala, iar exemplele pot continua.);

e) expunere la factori de risc (asistentii sociali se expun in mod permanent mediilor sociale periculoase, mediului penitenciar, infectiilor, agresiunii fizice si verbale, stresului, epuizarii fizice si psihice, precum si altor factori de risc medicali sau de mediu);

f) incompatibilităţi şi conflicte de interese (potrivit prevederilor art. 14 si 15 din Legea nr. 466/2004 privind statutul asistentului social, asistentul social este supus unui set de incompatibilitati si interdictii profesionale, la care se adauga incompatibilitatile si conflictele de interese specifice functiilor detinute in aparatul administratiei publice, care se confunda de cele mai multe ori cu cele specifice functionarilor publici si prevazute de Legea nr. 188/1999 privind functiile publice, insa in cadrul sistemului national de asistenta sociala si sistemului de sanatate publica numarul cel mai important al asistentilor sociali detin functii publice, cu respectarea dispozitiilor legale specifice acestei categorii);

g) dificultatea activităţilor specifice (dificultatea activitatilor specifice profesionale ale asistentului social rezulta din insasi enumerarea acestora precum si a factorilor de risc existenti in activitatea de zi cu zi);

h) condiţii de acceptare pe post (potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 466/2004 privind statutul asistentului social, conditia esentiala pentru exercitarea profesiei de asistent social si implicit ocuparea unei functii de asistent social este aceea a obtinerii avizului de exercitare a profesiei de asistent social sau a atestatului de libera practica, eliberate de catre Colegiul National al Asistentilor Sociali pe baza prezentarii dovezii privind studiile universitare de licenta in specialitatea asistenta sociala, precum si a experientei profesionale dovedite, in functie de care, potrivit dispozitiilor Anexei nr. 1 la Codul deontologic al profesiei de asistent social, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 173 din 06/03/2008, asistentul social poate obtine urmatoarele patru trepte de competenta profesionala: a) asistent social debutant; b) asistent social practicant ; c) asistent social specialist; d) asistent social principal.

In concluzie, Colegiul National al Asistentilor Sociali va inainteaza prin prezenta propunerile minimale privind drepturile salariale ale asistentilor sociali din sistemul public, dupa cum urmeaza:

1. Eliminarea functiilor de asistent social, cu nivel de studii postliceale sau studii medii si inlocuirea acestora cu functiile de asistent social, cu nivel de studii superioare, avand patru trepte de competenta profesionale, respectiv patru trepte de salarizare specifice (a) asistent social debutant; b) asistent social practicant ; c) asistent social specialist; d) asistent social principal), aceasta functie nefiind conforma prevederilor legale in vigoare (Legea nr. 466/2004, Codul deontologic al profesiei de asistent social);

2. Anexa nr. II/1.4., Salarii funcţii didactice auxiliare, se completeaza dupa cum urmeaza:

19 Psiholog, sociolog, asistent social principal S 2,80 2,95 3,10 3,25

20 Psiholog, sociolog, asistent social practicant/specialist S 2,30 2,40 2,50 2,65 2,80 2,90

21 Psiholog, sociolog, asistent social debutant S 2,00

3. Eliminarea din Anexa nr. II/1.4., Salarii funcţii didactice auxiliare a urmatoarelor pozitii:

65 Asistent social gradul I S 1,85 1,90 2,05 2,10 2,20

66 Asistent social gradul II S 1,80 1,85 1,90 1,95 2,05

67 Asistent social debutant

107 Asistent social gradul I SSD 1,65 1,70 1,80 1,90 1,95

108 Asistent social gradul II SSD 1,50 1,55 1,65 1,70 1,80 1,90

109 Asistent social debutant SSD 1,30

173 Asistent social I PL/M 1,85 1,95 2,00 2,15 2,20

174 Asistent social II PL/M 1,65 1,70 1,80 1,90 2,00

175 Asistent social III PL/M 1,50 1,55 1,65 1,70 1,80 1,90
176 Asistent social debutant PL/M 1,20

4. Anexa nr. II/2, Unităţi sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, I. Salarii de bază pentru funcţii de conducere se completeaza dupa cum urmeaza:

Alte functii de conducere

9. Medic (farmacist, biolog, biochimist, chimist, psiholog, asistent social) şef sectie, şef laborator şi altele similare S 5,85 6,20

Indemnizaţii maxime lunare pentru îndeplinirea unor sarcini, activităţi şi responsabilităţi suplimentare funcţiei de bază, care fac parte din salariul de bază.

8. Medic inspector, farmacist inspector, psiholog inspector, asistent social inspector - Direcţia de sănătate publică - 25

5. Anexa nr. II/2, Unităţi sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, II. Salarii de bază pentru personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din următoarele unităţi sanitare, B. Salarii de bază pentru personalul de specialitate din compartimentele paraclinice medico-sanitare, se modifica dupa cum urmeaza:

49. Logoped,sociolog,profesor CFM kinetoterapeut; principal S 2,55 2,70 2,80 3,00 3,10 3,20

50. Logoped,sociolog,profesor CFM, kinetoterapeut, S 2,20 2,35 2,45 2,55 2,70 2,80

51. Logoped,sociolog,profesor CFM, kinetoterapeut,debutant S 1,75

55. Psiholog, asistent social principal S 3,40 3,60 3,75 3,90 4,15 4,30

56. Psiholog, asistent social specialist S 3,00 3,15 3,30 3,50 3,70 3,75

57. Psiholog, asistent social practicant S 2,50 2,65 2,75 2,85 3,00 3,15

58. Psiholog stagiar, asistent social debutant S 1,90

6. Anexa nr. II/2, Unităţi sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, III. Salarii de bază pentru personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din unităţile sanitare cu personalitate juridică, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, necuprinse la punctul II.B. Salarii de bază pentru personalul de specialitate din compartimentele paraclinice medico-sanitare, se modifica dupa cum urmeaza:

41. Logoped,sociolog,profesor CFM, kinetoterapeut, principal S 2,45 2,55 2,70 2,80 3,00 3,10

42. Logoped,sociolog,profesor CFM, kinetoterapeut S 2,10 2,20 2,35 2,45 2,55 2,65

43. Logoped,sociolog,profesor CFM, kinetoterapeut,debutant S 1,75

47. Psiholog, asistent social principal S 3,20 3,40 3,55 3,70 3,90 4,00

48. Psiholog, asistent social specialist S 2,70 2,80 3,00 3,10 3,25 3,40

49. Psiholog, asistent social practicant S 2,50 2,65 2,75 2,90 3,00 3,10

50. Psiholog stagiar, asistent social debutant S 1,90

7. Eliminarea din notele de subsol aferente Anexelor nr. II a prevederilor referitoare la asistentii sociali cu studii medii sau studii postliceale, deoarece stipularea acestor functii este neconforma dispozitiilor legale in vigoare privind exercitarea profesiei de asistent social.

Consideram ca modificarile operate potrivit prevederilor de mai sus nu angajeaza financiar suplimentar Guvernul Romaniei, deoarece prin eliminarea functiilor de asistent social de nivel mediu si postliceal se creeaza disponibilitatea financiara necesara pentru functiile operabile, potrivit legii (asistent social cu studii superioare), in acelasi domeniu de activitate, respectiv personalul de specialitate din serviciile de asistenta sociala.

In speranta ca acest ultim demers se va bucura de o transpunere concreta si corecta in Legea privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, speram ca profesia de asistent social sa nu revina la periferia sistemului social si de salarizare publica din Romania.

Cu deosebita consideratie,

Presedinte
Florian-Valeriu SALAJEANU

postat de Magdalena Ruscu, cu acordul CNASR

ASISTENŢA SOCIALĂ AZI ŞI ...... MÂINE

Workshop-ul „ASISTENŢA SOCIALĂ AZI ŞI MÂINE” s-a desfasurat la Constanta pe data de 25 martie 2009. Realitatea serviciilor sociale si de asistenta sociala din Romania a impus la finele secolului trecut necesitatea aparitiei unui for (CNASR) profesional in domeniul asistentei sociale si a profesiei de asistent social, pentru a raspunde mai articulat nevoilor profesionistilor dar si structurarea unei piete a serviciilor de asistenta sociala, in care calitatea serviciilor si grija permanenta pentru racordarea la cerintele sociale cotidiene sa primeze. Asistenta sociala exista in cele mai multe dintre tarile dezvoltate ca o profesie de sine statatoare, cu reguli stricte si atributii clare, avand rolul si rostul cuvenit si anume acela de mijlocitor intre stat si beneficiari, persoana care este menita a identifica nevoia sociala concreta si de a cauta resursele rezolvarii acesteia.

In Romania, acest lucru nu este posibil fara implicarea celor direct-interesati, a ASISTENTILOR SOCIALI, organizati pe criterii profesionale.

Cateva spicuiri din retrospectiva CNAS cu aceasta ocazie:

- Principala problema a sistemului de asistenta sociala din Romania o constituie lipsa resurselor umane suficient de pregatite in domeniu.

- O alta problema importanta este lipsa unui sistem corect de salarizare la nivelul asistentilor sociali.

- Externalizarea serviciilor de asistenta sociala si promovarea profesiei de asistent social ca o profesie liberala.

- Introducerea primului sistem de trepte profesionale in asistenta sociala, corelat cu legislatia aferenta exercitarii profesiei de asistent social.

- Obiectivul imediat este inlaturarea practicii ilegale in domeniu a persoanelor fara pregatirea necesara initiala in asistenta sociala.

Subiecte discutate:

•Evoluţia sistemului de asistenţă socială: experienţă profesională „atunci” şi „acum”, legislaţie, standarde, piedici cu care se confruntă specialiştii în ceea ce priveşte încadrarea şi salarizarea

•Legea 466/2004 privind Statutul asistentului social;

•Serviciile de asistenţă socială cost-eficienţă;

•Modalitatea şi condiţiile de înscriere în colegiu,

•Înfiinţarea de structura teritoriala CNAS în Constanţa, baza legislativă de înfiinţare;

•Informaţii cu privire la atribuţiile asistentului social debutant, practicant, specialist, principal;

•Statutul funcţionarilor publicii-asistenţi sociali sau cu atribuţii în asistenţa socială în baza legislaţiei actuale;

•Avantajele/dezavantajele înscrierii în colegiu

PROPUNERI DE IMBUNATATIRE A ACTIVITATII ASISTENTILOR SOCIALI:

•Întocmirea unei baze de date (datele s-au obţinut printr-un chestionar) realizat.

•Desfăşurarea de noi întâlniri în Constanţa împreuna cu un reprezentant CNASR pentru discuţii mai largi pe tema dezvoltării asistenţei sociale realizat;

•Posibilitatea reconversiei studiilor angajatilor cu atribuţii de asistent social prin accesarea de fonduri europene nerambursabile;

•Urgentarea aprobării salarizării unice pentru asistenţii sociali şi acordarea de sporuri în conformitate cu treapta profesională deţinută in discutie;

•Informarea instituţiilor publice şi organizaţiilor neguvernamentale ce desfăşoară activităţi şi oferă servicii sociale cu privire la legislaţia ce reglementează profesia de asistent social şi obligativitatea de respectarea a legii realizat;

•Legislaţia să prevadă obligativitatea supervizării în cazurile în care instituţiile angajatoare nu au un asistent social cu studii superioare în domeniu (cu toate ca legislaţia nu prevede angajarea de personal fără studii în domeniu) realizat;

•Cursuri de formare ale căror costuri sunt suportate de către CNASR ????;

•Actualizarea site-lui CNASR (informatii privind Congresul 2008)realizat;

•Completarea legislaţiei cu sancţiuni pentru nerespectare.

•Discuţii privind nerecunoaşterea, pentru treapta profesională, a experienţei anterioare efectuării studiilor în domeniu. Având în vedere prevederile art. 34 (al.1), (al.2) din Legea 466/2004, propunem eliminarea/abrogarea art.15 din Normele Metodologice privind exercitarea profesiei de asistent social. Dacă persoana care este încadrată ca asistent social şi a urmat cursuri universitare sau postuniversitare în asistenţă socială, considerăm ca poate să obţină titlul profesional de asistent social în funcţie de vechimea pe post şi nu trebuie limitat la treapta de asistent social practicat.

Codul Etic al Profesiei de Asistent Social

Preambul

Etica profesionala se afla la baza activitatii de asistenta sociala. Codul etic reprezinta un set de reguli care reflecta principii generale de conduita profesionala. Comportamentul asistentului social trebuie sa fie consecvent si responsabil, astfel încât sa nu afecteze imaginea profesiei.

Codul etic cuprinde doua capitole:

1. Valorile si Principiile Etice fundamentale corespunzatoare activitatii asistentului social;

2. Standardele Etice ale activitatii profesionale desfasurate de asistentului social.

Codul etic se bazeaza pe valorile si principiile etice fundamentale ale asistentei sociale ca profesie. Codul etic reglementeaza relatiile profesionale ale asistentilor sociali si se refera la standardele de conduita ale acestora în relatiile cu clientii, colegii, precum si alte categorii de profesionisti. Prevederile prezentului cod sunt asumate de catre toti asistentii sociali pe toata durata practicarii profesiei.

Odata cu aderarea la cod, asistentii sociali vor participa la punerea lui în practica si vor lua masuri pentru a descuraja, preveni, semnala si corecta eventualele comportamente care se abat de la etica profesiei. Asistentii sociali vor fi tratati în mod egal si vor apara si sprijinii colegii care au fost acuzati pe nedrept de comportament lipsit de etica. Existenta în forma scrisa a acestui cod nu garanteaza comportamentul etic în sine.

Scopul codului etic este:

• de a identifica valorile morale fundamentale care stau la baza misiunii profesiei de asistent social;

• de a stabili un set de standarde de conduita profesionala;

• de a clarifica responsabilitatile si actiunile profesionistilor care vor rezolva posibile conflicte de natura etica.

Prin aderarea la acest cod Colegiul Asistentilor Sociali stabileste reguli disciplinare si sanctiuni în concordanta cu principiile identificate si acceptate prin Codul Etic.

Standardele Etice se adreseaza tuturor asistentilor sociali si se aplica tuturor activitatilor profesionale de asistenta sociala. Aceste standarde se refera la responsabilitatile morale ale asistentului social ca profesionist si la relatiile lui cu societatea, profesia, clientii, institutia si colegii.

I. Valori si Principii Etice

Acest set de principii etice reprezinta totalitatea exigentelor de conduita morala corespunzatoare activitatii asistentului social. Principiile au la baza valorile fundamentale ale asistentei sociale: furnizarea de servicii în beneficiul clientilor, justitia sociala, respectarea demnitatii si unicitatii individului, a confidetialitatii si integritatii persoanei, autodeterminarii si competentei profesionale. Fiecare asistent social îsi va însusi aceste valori si principii, ele urmând sa se regaseasca în comportamentul sau, astfel încât sa nu aduca prin actiunile sale prejudicii imaginii profesiei.

1. Furnizarea de servicii în beneficiul clientilor

Principiul etic: Scopul principal al activitatii asistentului social este acela de a asista persoanele aflate în dificultate implicându-se în identificarea, întelegerea, evaluarea corecta si solutionarea problemelor sociale.

În toate demersurile sale, asistentul social actioneaza cu prioritate în interesul clientului. În situatia în care interesul clientului reprezinta o amenintare pentru comunitate/membrii comunitatii, asistentul social are responsabilitatea de a îndruma clientul si de a media în scopul armonizarii intereselor partilor implicate.

2. Justitia sociala

Principiul etic: Asistentii sociali promoveaza principiile justitiei sociale.

Asistentii sociali se asigura de egalitatea sanselor privind accesul clientilor la informatii, servicii, resurse si participarea acestora la procesul de luare a deciziilor. Ei contesta si combat diferitele forme ale injustitiei sociale precum: saracia, somajul, discriminarea, excluderea si alte asemenea forme.

3. Demnitatea si unicitatea persoanei

Principiul etic: Asistentii sociali respecta si promoveaza demnitatea individului, unicitatea si valoarea fiecarei persoane.

Asistentul social nu trebuie sa practice, sa tolereze, sa faciliteze sau sa colaboreze la nici o forma de discriminare bazata pe rasa, etnie, sex si orientare sexuala, varsta, convingeri politice sau religioase, statut marital, deficienta fizica sau psihica, situatie materiala si/sau orice alta preferinta, caracteristica, conditie sau statut.

4. Autodeterminarea

Principiul etic: Asistentul social respecta si promoveaza dreptul clientilor la autodeterminare. Asistentul social asista clientii în eforturile lor de a-si identifica si clarifica scopurile, în vederea alegerii celei mai bune optiuni. Asistentii sociali pot limita drepturile clientilor la autodeterminare atunci când, în judecata profesionala a asistentului social, actunile prezente si/sau viitoare ale clientilor prezinta un risc pentru ei însisi si/sau pentru ceilalti.

5. Relatiile interumane

Principiul etic: Asistentii sociali recunosc importanta fundamentala a relatiilor interumane si le promoveaza în practica profesionala.

Asistentii sociali încurajeaza si întaresc relatiile dintre persoane cu scopul de a promova, reface, mentine si/sau îmbunatati calitatea vietii persoanelor, famililor, grupurilor, organizatiilor si comunitatilor.

6. Integritatea

Principiul etic: Asistentii sociali actioneaza cu onestitate si responsabilitate în concordanta cu misiunea profesiei si standardele profesionale.

7. Competenta

Principiul etic: Asistentii sociali trebuie sa îsi desfasoare activitatea numai în aria de competenta profesionala determinata de licenta, expertiza si exprienta profesionala. Asistentii sociali au obligatia de a-si îmbunatati permanent cunostintele si deprinderile profesionale si de a le aplica în practica. Asistentii sociali contribuie la îmbunatatirea si dezvoltarea bazei de cunostinte a profesiei.

II. Standardele Etice

1. Responsabilitatile etice ale asistentului social fata de societate

1.1. Actiune sociala si politica

Asistentul social pledeaza pentru conditii de viata care sa conduca la satisfacerea nevoilor umane de baza si promoveaza valorile sociale, economice, politice si culturale care sunt compatibile cu principiile justitiei sociale. Asistentul social trebuie sa fie constient de impactul vietii politice asupra profesiei si practicii profesionale. Asistentul social pledeaza pentru schimbari care sa contribuie la îmbunatatirea conditiilor sociale în vederea satisfacerii nevoilor umane de baza si promovarii justitiei sociale. Asistentul social actioneaza pentru a facilita accesul la servicii specifice si posibilitatea de a alege pentru persoanele vulnerabile, dezavantajate sau aflate în dificultate. Asistentul social promoveaza conditiile care încurajeaza respectarea diversitatii sociale si culturale atât în interiorul României, cât si la nivel global. Asistentul social promoveaza politicile si practicile care încurajeaza constientizarea si respectarea diversitatii umane. Asistentul social faciliteaza si informeaza publicul în legatura cu participarea la viata comunitara si schimbarile sociale care intervin. Asistentul social trebuie sa asigure servicii profesionale în situatii de urgenta. Asistentul social actioneaza pentru a preveni si elimina dominarea, exploatarea sau discriminarea unei persoane, grup, comunitate sau categorie sociala pe baza etniei, originii nationale, sexului sau orientarii sexuale, vârstei, starii civile, convingerilor politice sau religioase, deficientelor fizice/psihice sau altor asemenea criterii. Asistentul social se asigura de respectarea drepturilor fundamentale ale omului si de aplicarea legislatiei internationale la care Romania a aderat, conform Constitutiei României.

2. Responsabilitatile etice ale asistentilor sociali fata de profesie

2.1. Integritatea profesionala si promovarea profesiei

Asistentul social promoveaza si mentine standardele practicii profesionale. Asistentul social promoveaza si dezvolta valorile si etica profesiei, baza de cunostinte si misiunea profesiei. Asistentul social protejeaza si promoveaza integritatea profesionala atât prin studii, cercetare, analiza si critica constructiva, cât si prin activitati de predare, consultanta, expuneri în cadrul comunitatii si participare activa în cadrul organizatiilor profesionale. Asistentul social actioneaza pentru a preveni si a elimina practicarea neautorizata si necalificata a profesiei de asistent social semnalând Colegiul Asistentilor Sociali.

2.2. Evaluare si cercetare

Asistentul social evalueaza si promoveaza politicile din domeniu, implementarea programelor si interventiile practice. Asistentul social care se agajeaza în programe de cercetare respecta etica profesiei si utilizeaza tehnici si metode profesionale. Asistentul social care se implica în programe de cercetare trebuie sa asigure anonimatul participantilor si confidentialitea asupra datelor obtinute.

3. Responsabilitatile etice ale asistentului social fata de clienti

3.1. Angajamentul fata de clienti:

Principala reponsabilitate a asistentului social este de a promova bunastarea clientului. Intresele clientului primeaza. Asistentul social activeaza în limitele obligatiilor legale si ale responsabilitatilor sale în cadrul institutiei angajatoare.

3.2. Respectarea principiului autodeterminarii

Asistentul social nu decide în numele clientului. Asistentul social îl ajuta pe client sa-si identifice si sa-si dezvolte resursele în vederea alegerii celei mai bune optiuni, acordând totodata atentia necesara intereselor celorlalte parti implicate. Exceptiile sunt prevazute de lege. Asistentii sociali pot limita drepturile clientilor la autodeterminare atunci când, în judecata profesionala a asistentului social actiunile prezente si/sau viitoare ale clientilor prezinta un risc pentru ei insisi si/sau pentru ceilalti.

3.3. Contractul cu clientul

• Asistentul social va furniza servicii clientilor numai în contextul unei relatii profesionale bazate, atunci când este cazul, pe un contract scris si/sau pe consimtamântul clientului. În cazul în care clientul nu are capacitatea de a semna un contract, asistentul social trebuie sa protejeze interesele clientului urmarind sa obtina permisinea reprezentantului legal al acestuia (tutore, curator, etc.).

• Asistentul social foloseste un limbaj clar pentru a informa clientii despre scopul, riscurile si limitele serviciilor, costurile legate de serviciul respectiv, alternativele existente, dreptul clientului de a refuza sau de a rezilia contactul cât si despre perioada pentru care se încheie contractul respectiv. Asistentul social trebuie sa ofere clientilor posibilitatea de a pune întrebari.

• În situatiile în care clientii nu înteleg sau au dificultati în a întelege limbajul primar folosit în practica, asistentul social trebuie sa se asigure ca acesta a inteles. Aceasta presupune asigurarea unei explicatii verbale detaliate sau asigurarea unui translator sau intepret.

• Asistentul social are responsabilitatea de a furniza informatii despre natura si necesitatea serviciilor si de a informa clientul cu privire la dreptul sau de a refuza serviciul oferit (indiferent daca serviciul a fost solicitat su nu de catre client).

• Asistentul social informeaza clientii cu privire la limitele si riscurile furnizarii de servicii prin intermediul computerelor, telefoanelor sau a altor mijloace de comunicare si solicita acordul scris al clientilor pentru orice înregistare audio si video, cât si pentru prezenta unei a treia persoane ca observator.

3.4. Competenta profesionala

Toate actiunile asistentul social trebuie sa se înscrie în limitele de competenta ale profesiei. Pregatirea profesionala a asistentului social trebuie sa fie un proces continuu de perfectionare. Colegiul Asistentilor Sociali stabileste procedura, limita de timp si modalitatea prin care asistentii sociali îsi vor mentine si imbunatati performantele profesionale. Pentru a asigura o interventie competenta, asistentul social are dreptul si obligatia de a asigura servicii si de a folosi tehnici specializate de interventie, numai dupa participarea la un program de instruire specializata. Starile personale (emotionale sau de alta natura) nu influenteaza calitatea interventiei profesionale a asistentului social.

3.5. Competenta culturala si diversitatea sociala

Asistentul social ofera servicii în concordanta cu specificul cultural din care provine clientul, adaptându-se diversitatii culturale prin cunoasterea, întelegerea, acceptarea si valorizarea modelelor culturale existente. Asistentul social trebuie sa aiba cunostinte de baza despre mediul cultural si caracteristicile grupului/comunitatii din care fac parte clientii. Instruirea asistentului social îi permite acestuia întelegerea diversitatii sociale si culturale privind etnia, religia, sexul si orientarea sexuala, varsta, statutul marital, convingerile politice si religioase, dizabilitatile mentale sau fizice.

3.6. Conflicte de interes

Asistentul social evita conflictele de interese în exercitarea profesiei si promoveaza o abordare impartiala a situatiilor profesionale. Asistentul social informeaza clientul despre posibilele conflicte de interese si intervine, dupa caz, în prevenirea sau rezolvarea acestora. În anumite cazuri, protejarea clientului poate conduce la încheierea relatiei profesionale si orientarea clientului catre un alt coleg sau un alt serviciu. Asistentul social nu foloseste relatia profesionala cu clientul pentru obtinerea de avantaje sau alte beneficii în interes personal. Asistentul social care asigura servicii pentru doua sau mai multe persoane între care exista o relatie (de exemplu membrii unei familii, cuplul) trebuie sa clarifice care dintre indivizi sunt considerati clienti, natura obligatiilor profesionale ale asistentului social si ale partilor implicate, încercând sa atenueze sau sa previna conflictele de interese posibile sau reale.

3.7. Confidentialitatea si viata privata

Asistentul social trebuie sa se bazeze pe principiile respectului apararii intimitatii, confidentialitatii si utilizarii responsabile a informatiilor obtinute în actul exercitarii profesiei. Asistentul social nu solicita informatii despre viata privata a clientului decât în cazul în care acestea sunt relevante pentru interventie. Odata ce aceste informatii au fost obtinute, asistentul social pastreaza confidentialitatea asupra lor. În anumite situatii, asistentul social poate dezvalui informatii confidentiale, cu acordul clientului sau al reprezentantului legal al acestuia. Asistentii sociali pot dezvalui informatii confidentiale fara acordul clientilor în anumite situatii de exceptie, cum ar fi: munca în echipa pluridisciplinara, când acest lucru este prevazut prin lege, cand se pune în pericol viata clientului si/sau a altor persoane, când se transfera cazul catre alt asistent social. Asistentul social informeaza clientul în masura posibilitatii despre încalcarea confidentialitatii si despre posibilele consecinte. Asistentul social discuta cu clientii si alte parti implicate despre natura informatiei confidentiale si circumstantele în care aceasta poate fi încalcata. Discutia trebuie sa se faca la începutul relatiei profesionale si de câte ori este necesar pe parcursul acesteia. Atunci când asistentul social furnizeaza servicii de consiliere familiilor, cuplurilor sau grupurilor, acesta trebuie sa obtina un consens privind dreptul fiecaruia la confidentialitate si obligatia fiecaruia de a pastra confidentialitatea informatiilor. Asistentul social informeaza familia, cuplul sau membrii grupului cu care lucreaza despre faptul ca nu poate garanta pastrarea confidentialitatii de catre toate persoanele implicate. Asistentul social trebuie sa pastreze confidentialitatea atunci când prezinta un caz social în mass media. Asistentul social patreaza confidentialitatea în timpul procedurilor legale, în masura permisa de lege.

3.8. Accesul la dosare

Accesul la dosarele clientilor si transferul acestora se realizeaza astfel încât sa se asigure protectia informatiilor confidentiale. Accesul la dosarele clientilor este permis profesionistilor care lucreaza în echipa pluridisciplinara, supervizorilor activitatii profesionale de asistenta sociala si altor persoane autorizate în unele cazuri prevazute de lege. La cerere, clientii au acces la informatii din propriile dosare, în masura în care acestea servesc intereselor clientilor si nu prejudiciaza alte persoane. La încheierea serviciilor, asistentul social are responsabilitatea de a arhiva dosarele clientilor pentru a asigura accesul la informatie în viitor si protectia informatiilor confidentiale.

3.9. Contactul fizic

Contactul fizic cu clientul este evitat de catre asistentul social, daca acest lucru îl afecteaza din punct de vedere psihologic pe client. Asistentul social care se angajeaza în contacte fizice cu clientii are responsabilitatea de a stabili limite adecvate diferentelor culturale. Asistentul social nu se angajeaza în relatii sexuale cu clientii sau rudele acestuia, pe toata durata relatiei profesionale. Asistentul social nu manifesta fata de clienti comportamente verbale sau fizice de natura sexuala, cum ar fi avansurile sexuale sau solicitarile de favoruri sexuale.

3.10. Limbajul

Asistentul social foloseste un limbaj adecvat si respectuos fata de client si evita folosirea termenilor care pot aduce prejudicii persoanelor, grupurilor sau comunitatilor.

3.11. Plata serviciilor

Atunci când se stabilesc taxe pentru furnizarea anumitor servicii, asistentul social se asigura ca acestea sunt rezonabile si în concordanta cu serviciile furnizate. Asistentul social nu accepta bunuri sau servicii din partea clientilor în schimbul serviciilor furnizate.

3.12. Întreruperea si încheierea relatiei cu clientul

Asistentul social asigura continuitatea serviciilor în cazul în care acestea sunt întrerupte de factori cum ar fi: transfer, boala, indisponibilitate, etc. Asistentul social încheie relatia profesionala cu clientul si serviciile oferite acestuia atunci când acestea nu mai raspund nevoilor si intereselor clientului. Asistentul social se asigura ca încheierea relatiei profesionale cu clientul si a serviciului oferit este un proces planificat asupra caruia clientul are toate informatiile necesare.

4. Responsabilitatile etice ale asistentilor sociali ca profesionisti

4.1. Supervizarea si consultarea

Pentru a exercita functii de supervizare sau consultanta, asistentii sociali trebuie sa detina pregatirea, cunostintele, abilitatile, specializarea si experienta practica solicitata de aceasta pozitie. Asistentul social exercita functii de supervizare si consultanta numai în aria de competenta specifica profesiei. Asistentii sociali cu functii de conducere asigura conditiile necesare respectarii prevederilor Codului Etic.

4.2. Educatia, formarea si evaluarea

Asistentii sociali care îndeplinesc functii de supervizare trebuie sa asigure un program de pregatire si dezvoltare profesionala continua a asistentilor sociali din subordine. Asistentii sociali care au responsabilitatea de a evalua performantele asistentilor sociali din subordine vor folosi criterii si instrumente de evaluare profesionala clar definite. Asistentul social se implica activ în dezvoltarea continua a profesiei prin sprijin profesional acordat colegilor la începutul carierei si prin participarea la schimb de experienta si cunostinte profesionale intra si interdisciplinare.

4.3. Angajamentul fata de institutia angajatore

Asistentul social respecta politica, principiile si regulamentele interne ale institutiei angajatoare. Asistentul social participa la îmbunatatirea politicilor si procedurilor institutiei angajatoare si la sporirea eficientei serviciilor oferite. Asistentul social se asigura ca institutia angajatoare cunoaste obligatiile etice ale profesiei de asistent social prevazute de Codul Etic si implicatiile practice ale acestor obligatii. Asistentul social se asigura ca practicile, politicile si procedurile institutiei în cadrul careia îsi desfasoara activitatea sunt compatibile cu prevederile Codului Etic. Asistentul social actioneaza astfel încât sa previna si sa elimine orice forma de discriminare în activitatile, politicile si practicile institutiei angajatoare.

4.4. Conflictele de munca

Conflictele de munca ale asistentilor sociali sunt rezolvate conform legislatiei în vigoare. Actiunile asistentilor sociali care sunt implicati în conflicte de munca trebuie sa se ghideze dupa valorile, principiile si standardele etice ale profesiei. În cazul unui conflict la locul de munca, trebuie acceptate diferentele de opinie, iar acestea trebuie puse în discutie tinând cont si de interesele clientilor.

4.5. Discriminarea

Asistentul social nu practica, nu se implica, nu faciliteza si nu colaboreaza la nici o forma de discriminare bazata pe etnie, sex sau orientare sexuala, stare civila, convingeri politice si/sau religioase, deficiente fizice sau psihice sau pe alte asemenea criterii.

4.6. Conduita privata

Asistentul social va evita ca prin propriul comportament sa aduca prejudicii imaginii profesiei. Asistentul social va evita ca problemele personale sa îi afecteze judecata, performantele profesionale sau intersele clientilor. În cazul în care aceasta situatie nu se poate evita, asistentul social trebuie sa solicite imediat consultanta si sprijin profesional, sa reduca numarul de cazuri cu care lucreaza, sa îsi încheie activitatea profesionala sau sa întreprinda orice alta actiune pentru a proteja clientii.

4.7. Reprezentare

În situatia în care reprezinta o institutie, asistentul social trebuie sa prezinte clar si cu acuratete punctul oficial de vedere al institutiei respective.

4.8. Onestitate

Asistentul social îsi asuma responsabilitatea si meritele numai pentru propria activitate si recunoaste cu onestitate meritele si contributia altor profesionisti.

5. Responsabilitatile etice ale asistentului social fata de colegi

5.1. Respectul

Asistentul social îsi trateaza colegii cu respect si evita aprecierile negative la adresa lor în prezenta clientilor sau a altor profesionisti. Asistentul social acorda sprijin si asistenta colegilor care trec prin perioade dificile. Daca perioada respectiva se prelungeste si are urmari în planul activitatii profesionale, asistentul social va apela la procedurile din cadrul agentiei sau la Colegiul Asistentilor Sociali.

5.2. Confidentialitatea

Asistentul social respecta confidentialitatea informatiilor împartasite de colegi în cursul relatiilor profesionale.

5.3. Colaborarea interdisciplinara si consultarea

Asistentii sociali care sunt membri în echipe multidisciplinare participa la luarea deciziilor care vizeaza bunastarea clientului, utilizând valorile profesiei si experienta profesionala. Obligatiile etice si profesionale ale echipei multidisciplinare ca întreg si a membrilor echipei trebuie clar definite. Asistentii sociali solicita si ofera consultanta si consiliere colegilor ori de câte ori este nevoie.

5.4. Disputele dintre colegi

Disputele dintre colegi se rezolva în interiorul echipei de catre cei implicati si prin respectarea dreptului partilor la opinie. În cazul prelungirii acestora se apeleaza la un mediator sau la supervizor. Disputa dintre angajator si un alt coleg nu este folosita de asistentul social pentru a obtine o pozitie sau un avantaj personal. Disputele sau conflictele dintre colegi sunt rezolvate fara implicarea clientului.

5.5. Orientarea catre alte servicii

Asistentul social orienteaza clientii catre alte servicii atunci când problematica clientului depaseste competentele sale profesionale, când nu a înregistrat progrese semnificative si atunci când clientul are nevoie de servicii suplimentare sau specializate pe care el nu le poate oferi. Asistentul social care orienteaza clientul catre alte servicii, transmite catre noua agentie toate informatiile necesare solutionarii cazului.

5.6. Relatiile sexuale si hartuirea sexuala

Asistentii sociali care desfasoara activitati de supervizare evita sa întretina relatii sexuale cu supervizatii sau cu alte persoane asupra carora îsi exercita o autoritate profesionala. Asistentii sociali evita sa se implice în relatii sexuale cu colegii atunci când exista un posibil conflict de interese. Asistentii sociali nu trebuie sa manifeste fata de colegi comportamente verbale sau fizice susceptibile a fi interpretate drept hartuire sexuala.

5.7. Incompetenta si comportamentul lipsit de etica
În situatiile în care asistentul social observa incompetenta sau comportamentul lipsit de etica al unuia dintre colegi, îi acorda acestuia sprijin si asistenta. Daca cel în cauza nu îsi corecteaza comportamentul profesional, asistentul social va apela la procedurile din cadrul agentiei sau la Colegiul Asistentilor Sociali. Asistentul social actioneaza pentru a descuraja, preveni si corecta comportamentul lipsit de etica. Asistentul social trebuie sa apere si sa asiste colegii acuzati pe nedrept de comportament lipsit de etica.

Cursuri postuniversitare - asistenta sociala

Unde?
– In Constanta
Cine?
Universitatea “Andrei Saguna” -vezi detalii pe site
- http://www.andreisaguna.ro/
Universitatea “Ovidius”-vezi detalii pe site
- http://www.univ-ovidius.ro/psihologie/
Cand?
- cursurile incep in noiembrie a.c
Durata?
3 luni, la ambele Universitati
Trebuinta?
Conform legislatiei in vigoare, cei care lucreaza ca asistenti sociali trebuie sa fie absoventi ai unei forme de invatamant superior in asistenta sociala sau sa fie absolventi ai unui program de masterat in asistenta sociala. Persoanele care au absolvit o forma de invatamant superior cu durata de 4 ani, trebuie sa fie absolvent/a al unui curs postuniversitar de specializare in asistenta sociala.
De asemenea, asistentii sociali trebuie sa se inscrie in Colegiu, pentru a obtine avizul de libera practica (precizari gasiti pe site-ul Colegiului National al Asistentilor sociali – vezi Adrese si Linkuri utile).

Cursuri ECDL

Detinerea unui certificat ECDL va prezenta importanta in viitorul apropiat.
In cadrul fundatiei “Don Bosco” din Constanta, functioneaza Centrul de Formare Profesionala; accesati

http://cfp.donbosco.ro/certificare_si_parteneriat.php
Aici am descoperit seriozitate si interes pentru serviciile oferite, pentru rezultatele obtinute, buna dotare a salilor de curs (fiecare cursant lucreaza pe un PC), instructorii urmaresc progresele cursantilor, iar pretul de cost al cursurilor este mai jos decat cel vehiculat la ora actuala prin Constanta.